Eugen Popin, un excelent poet din exil…


 

Între 3 și 4 milioane de români, fără a socoti și pe cei din Basarabia, trăiesc în afara granițelor țării. Din comoditate și dinr-un aberant sentiment de superioritate, care încearcă să acopere invidia sau sentimental de inferioritate, îi etichetăm drept „căpșunari” și scăpăm de ei. Trecînd peste faptul că nu e nici o rușine să culegi fructe, cum nu e rușinos să faci orice meserie, dacă ți-o faci bine, exilul românesc este de o diversitate la fel de mare ca și populația din țară. Sînt și acolo muncitori calificați, profesori universitari și cercetători, medici și avocați, oamenii de afaceri ș.a.m.d. Sînt și foarte mulți scriitori, care continuă să scrie în limba români, deci scriitori români, chiar dacă desțărați provizoriu sau definitiv. Între altele, cunosc direct sau numai din lecturi, mai multe zeci de poeți de limba română răspîndiți în toată lumea. Algoritmul după care tratează critica literară scriitorii și poeții români din exil nu e foarte diferit de cel după care îi tratăm pe românii plecați – un fel de îngăduință, de privie de sus. Or, unii dintre ei sînt măcar la fel de bun ca autorii de acasă… Mi se pare aburd, în literature, ca în toate domeniile, fiecare își are locul său, nimeni nu ocupă locul altuia!

viul-si-aproapele-coperta

Un asemenea poet de valoare este Eugen D. Popin, căruia tocmai i-am citit volumul Viul și aproapele (sau adevărata față a lucrurilor) (Editura Grinta, Cluj, 2016, cu o prefață de Geo Vasile), cel de-al șaisprezecelea volum de poezie, dacă am numărat correct – unele în română, altele în germane sau italiană, cîteva bilingve. Trebuie să adaug că autorul este și un foarte bun traducător din literaturile germane și italiană, dar și invers. Nu în ultimul rind, menționez activitatea de animator cultural a lui Eugen Popin – este creatorul și redactorul șef al revistei Alternanțe, ale cărei ediții le-am prezentat fie pe Facebook, fie pe acest blog, pe care o editează în Germania împreună cu Andrei Zanca, alt poet excepțional, dar și cu Vasile Gogea (Cluj) și Miron Kiropol (Paris). Dar mai este și redactor la Bawullon. Suddeutsche Matrix fur Literatur und Kunst, de asemenea redactor și webmaster al revistei online de cultură Ulysse. Precizez că Alternanțe apare și online și on paper. Acesta este autorul pe care îl propun acum atenței publicului. O fac cu o plăcere cu atît mai mare cu cît, desi nu ne-am văzut vreodată, numai ne-am citit și am colaborat la revista amintită, îl simt ca fiind cumva confratern, un fel de frate literar din depărtare.

Eugen Popin este un poet cultivat, care nu face parade de cultură, ci introduce în textul propriu mici semen culturale cu dublă funcție, pe de o parte este vorba de recunoaștere, de fixarea identității proprii prin raportare, pe de alta de provocarea unui efect de iradiere, prin care își face complici cititorii. Nu opun livrescul discret talentului, de bună seamă, din contra cred că o cultură, inclusivă poetică, bine asimilată ajută talentul să nu se dilueze, să nu se risipească. Eugen Popin este, de asemenea, un spirit religios, așa că toată poezia sa oscilează între Cuvînt și bogăția cuvintelor. El se află în permanenta căutarea a „adevăratului nume al faptelor”, după cum sună foarte inspirit subtitul acestei cărți. De bună seamă, ca orice spirit religios authentic, autorul are ezitările, incertitudinile și întrebările sale, penrru că nu despre propaganda este vorba aici, ci despre permanenta căutare. Dar eu nu sînt un critic literar, ci numai un iubitor de poezie, care uneori se exprimă asupra acesteia, după gustul și puterile sale. O bună introducere în arta poetică a lui Eugen Popin este prefața semnată de Dl Geo Vasile. Dar dacă sînt un iubitor de poezie, voi extrage cîteva scurte pasaje care mi se par illustrative pentru formula și calitatea acestei poezii. Iată scurtul poem ofrande: „întrebările/ îndeobște/ cele / ne(s)puse/ rătăcesc/ oarbe/ în limpezimea tăcerii”. Sau iată un scurt fragment din amplul poem în douăsprezece părți identități și avatar: „supraviețuind o vreme/ propriei ipocrizii/ reușim să fim simultan victim/ și făptaș/ pînă în momentul/ cînd/ dincolo de instinct/ deslușim/ causa sui/ flacăra/ inima”. Voi încheia cu scurtul, emblematic ca o stampă, cu care se închide volumul, Grădina Gethsemane; „măslini în floare/ în jurul lor tăcere/ cîțiva pași tulbură amiaza/ îngeri dăruiesc lumină”.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Eugen Popin, un excelent poet din exil…

  1. Şi conduce excelenta revistă ALTERNANŢE!

    Apreciat de 1 persoană

  2. magda ursache zice:

    Si mie mi-a trimis cartea.Si pentru mine e viu si aproape.magda u.

    Apreciat de 1 persoană

  3. d.p. zice:

    nu stiam nimic despre Eugen D. Popin si ma bucur ca, datorita tie, il descopar.

    Apreciat de 1 persoană

  4. vasilegogea zice:

    Mă bucur mult pentru prietenul, colegul și ”șeful” meu de la ”ALTERNANȚE”!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s