Unde sînt iernile de altădată?

Atașez aici un link către un documentar – text + fotografii – despre iarna anului 1954. Fiind năascut în aprilie 1953, prima  iarnă, despre care nu pot avea amintiri, dar despre care mi s-a povestit. De pildă, că mama și tata, care lucrau la un dispensar medical de lîngă Iași, au făcut un tunel prin zăpadă de la ușa casei noastre la dispensarul vecin pentru a se putea ocupa de cîteva lehuze aflate acolo. Sau că zăpada era cam cît casa noastră. Dar am amintiri directe de la o iarnă la fel de bogată în zăpezi, de pe sfîrșitul gimnaziului, probabil 1966-67, cînd din pricina înzăpezirii, s-a prelungit vacanța de iarnă, ce se sfîrșea, cu încă două săptămîni. Ni se aduceau pîine și apă minerală cu tancurile, înghețaseră țevile de apă, era viscol, dar și ger. Tot cu tancurile un grup de medici și asistente, între care și mama, a fost transportat într-un sat din apropierea Iașului să asiste o naștere dificilă. I-au dat și la ziar! Multumesc Mati Botezatu pentru link, mi-ai provocat și aduceri aminte…!

 

54 de poze din iarna lui ’54 la București care te-aruncă direct în nămeții de atunci